Generația Z, noul grup social de muncă

Ne aflăm la începutul unei noi ere, și nu doar din cauza noului an și a Industriei 4.0. Nici de schimbarea de generație în privința forței de muncă nu trebuie să uităm. Bineînțeles, și până acum au intrat generații noi pe piața muncii, însă acum este altfel decât a fost în trecut. Căci generația Z reprezintă și un nou grup social de muncă, nu doar o nouă generație la locul de muncă.

De ce este intrarea în muncă a generației Z altfel decât cea a generațiilor anterioare?

Toate celelalte generații care au precedat generația Z s-au născut într-o lume analogică. Nu le este străină munca manuală, elaborarea/construirea unui proiect de la A la Z, dar nici de îndeplinirea sarcinilor repetitive nu se feresc. Pentru ele, orice cunoștință tehnologică și digitală este ceva străin, pe care o pot însuși doar cu multă practică și învățare. Însă mulți, chiar și așa, ajung doar la cunoștințe de utilizare de bază. - Tocmai de aceea este important să inițiezi digitalizarea companiei cu soluții tehnologice simple.

Însă generația Z este prima generație care s-a născut deja în lumea digitală. Astfel, putem spune pe bună dreptate despre ei că reprezintă temelia unei noi societăți. Pentru ei este deja complet firesc să aplice soluții tehnologice oriunde este posibil. Și nu văd sensul îndeplinirii unor sarcini care pot fi automatizate cu un instrument digital sau, cel puțin, accelerate.

Iată ce cauzează problema de la locul de muncă dintre generația Z și ceilalți

Despre membrii generației Z se aud destul de multe lucruri rele. Sunt considerați leneși și nedemni de încredere în mediul de lucru, ca să menționez doar câteva trăsături negative. Însă chiar așa este? 

Cei mai în vârstă membri ai generației Z au intrat pe piața muncii în 2019. Dacă pornim de la premisa că au absolvit la mijlocul anului, adică vara, și că, chiar și în condiții normale, îți ia în medie 6-12 luni să găsești un loc de muncă, dar situația lor a fost îngreunată și de Covid, atunci oare câți au început efectiv să lucreze în 2019 sau chiar în 2020, pentru a putea stabili tendințe reale de la locul de muncă în privința lor? Ca să nu mai vorbim de faptul că, din cauza Covidului, cine a putut a lucrat de la distanță, de acasă. Astfel, avem cu ei și mai puțină experiență personală de la locul de muncă decât cu oricare altă generație. Știm oare ceva sigur despre morala lor de muncă, despre nevoile și obiceiurile lor?

Chiar ar fi leneși pentru că nu vor să meargă în fiecare zi la locul de muncă la ora 8 sau 9 dimineața? Sau doar și-ar dori să lucreze în continuare asemenea perioadei pandemiei?

Ne place sau nu, ei au început să lucreze în alte condiții decât membrii societății analogice. În timp ce pentru noi era neobișnuit și frustrant să lucrăm de la distanță în timpul pandemiei, pentru ei munca on-site este cea neobișnuită. Dar acest lucru nu ne permite totuși să îi numim, în general, leneși.

Iată de ce trebuie să înțelegem cât mai curând generația Z

Potrivit previziunilor, până în 2025 ei vor alcătui cca. 27% din forța de muncă, sau cel puțin mai mult de un sfert din ea. Iar, ca oameni digitali nativi, pot funcționa cel mai bine într-un mediu în care pot testa noi tehnologii și în care sarcinile repetitive, consumatoare de timp și uneori aparent lipsite de sens pot fi automatizate.
Pentru generația Z, de exemplu, este de neînțeles de ce îi ia HR-ului o lună să colecteze de la toți angajații unei companii mai mari formularul M30 semnat sau celelalte declarații de la începutul anului. De ce fac încă acest lucru pe hârtie, când poate fi rezolvat și digital și corespunde perfect și prevederilor legale? Un coleg de la HR din generația Z, dacă ar putea, ar rezolva cu siguranță acest lucru cu un instrument digital, cum este, de exemplu, soluția comună a CHEQ și GoodID. Munca de mai multe săptămâni s-ar reduce la câteva zile, iar HR-ul s-ar putea ocupa de sarcini mai pline de sens decât să facă pe poștașul și să îndosarieze manual, la locul potrivit, fiecare document.

Ar fi niște job-hopperi?

Despre generația Z s-a răspândit și ideea că își schimbă foarte repede locul de muncă. În doar câteva luni pot trece chiar prin mai multe firme, de aceea sunt considerați și nedemni de încredere. Și, într-adevăr, în comparație cu celelalte generații, își schimbă locul de muncă mai repede. Însă, în timpul cercetării mele pe această temă, am ajuns la observația că generația Z își schimbă locul de muncă deseori pentru că nu își găsește locul în companie. Majoritatea companiilor sunt încă analogice și nu s-au pregătit pentru nativii digitali.

Membrii generației Z se confruntă deseori cu faptul că firma angajatoare nu este deloc sau abia dacă este deschisă la soluțiile digitale și la evoluția tehnologică. În multe cazuri sunt nevoiți să lucreze într-un mediu de lucru cu care nu știu ce să facă. Vrem să le impunem soluțiile învechite ale unei ere de mult apuse pentru ei, deși ei vor să meargă în pas cu vremea și să se dezvolte, nu să involueze. Potrivit unui sondaj, 80% dintre membrii generației Z ar dori să lucreze cu instrumente tehnologice de ultimă generație.

Tocmai de aceea, dacă constată că nu există posibilitatea de dezvoltare la compania respectivă și că șansele sunt mici ca în următorii 0,5-2 ani să treacă la soluții digitale, atunci își caută un loc nou. În același timp, dacă își găsesc locul de muncă potrivit pentru ei, atunci sunt dispuși să rămână chiar și 5-10 ani.

Diferențe generaționale reale și inventate la locul de muncă

Singura diferență generațională reală dintre generația Z și celelalte generații poate fi descoperită în utilizarea soluțiilor digitale. Însă acest lucru este firesc și inevitabil, având în vedere că viziunile unei societăți analogice cu un trecut de câteva sute de ani se ciocnesc cu cele ale unei societăți digitale nou apărute și emergente. Astfel, în esență, ar trebui să vorbim despre diferențe cultural-sociale, nu despre diferențe generaționale.

Dar să vedem ce alte diferențe „generaționale” se mai menționează în legătură cu generația Z.

1. Sunt nerăbdători, vor să urce rapid pe scara ierarhică a companiei

Dacă vrem să fim sinceri cu noi înșine, atunci probabil mulți dintre noi trebuie să recunoaștem că, într-adevăr, atunci când eram la începutul carierei noastre, și noi eram plini de vise, de energie, de entuziasm și, bineînțeles, de încredere în sine. La început și noi credeam că vom avansa pe scara ierarhică mai repede decât părinții noștri. Apoi ne-am confruntat cu realitatea.

Însă este un fapt și că, probabil, niciunul dintre noi nu a vrut să ajungă într-o poziție de lider de grup sau de manager în decurs de 1 an. Însă generația Z a crescut într-o lume care se schimbă atât de rapid, încât, de fapt, nu îi putem învinovăți că gândesc că, și într-o lume în majoritate încă analogică, se poate avansa la fel de repede ca în lumea digitală.

2. Vor să facă o muncă ce are un sens și care este importantă

Toată lumea și-ar dori să facă o muncă ce are un sens și prin care se poate simți importantă. În privința aceasta nu există nicio diferență între generații. Însă ce anume consideră fiecare a fi o muncă plină de sens și importantă este deja o altă întrebare.

Datorită evoluției tehnologice, de exemplu, poate fi automatizat răspunsul la întrebările frecvente. Astfel, este de înțeles ca un coleg de la HR din generația Z, spre deosebire de un coleg mai în vârstă, să nu vadă sensul de a copia de sute de ori pe zi același răspuns și de a-l trimite colegilor care întreabă. Acest lucru îl poate face în locul lui și o aplicație de chatbot susținută de AI, cum este, de exemplu, CHEQ. Însă, dacă totuși compania îl „obligă” să răspundă manual la fiecare întrebare repetitivă, atunci își pierde cheful de muncă, pe care nu o găsește nici satisfăcătoare, nici inspiratoare și, mai ales, nici plină de sens pe termen lung.

Rolul generației Z în tranziția digitală

Odată cu Industria 4.0 a început digitalizarea companiilor, iar acesta este deja un proces ireversibil. Iar generația Z va avea un rol important în sprijinirea tranziției digitale a companiilor, dacă le oferim spațiu.

Fiecare companie trebuie, mai devreme sau mai târziu, să urce în trenul transformării digitale, iar cu cât o face mai devreme, cu atât obține un avantaj competitiv mai mare. Așadar, nu este o întrebare că, în anii următori, companiile trebuie să introducă noi tehnologii și soluții digitale, de ex.: semnătura digitală. Iar angajații din generația Z vor putea reprezenta un ajutor uriaș în timpul introducerii noilor instrumente și atunci când le arată colegilor cum trebuie folosite aceste instrumente. Iar de la posibilitatea de a folosi instrumente moderne și de a ține instruiri pentru colegi, se vor simți apreciați și importanți, ceea ce servește drept forță de retenție.